Avem nevoie de operatori de reţele mobile virtuale!

Acum ceva vreme îşi anunţa ieşirea de pe scenă cel care, de mai multă vreme, anunţa că va lansa primul operator mobil virtual din România. Era un act de deznădejde urmare a peste doi ani de încercări, fără succes, de a pune bazele unui nou tip de afacere în telecomunicaţii. Era un eşec al pieţei noastre de telecomunicaţii, care se dovedea a nu fi suficient de matură, sau măcar nu în linie cu restul UE.

Eşecul era în primul rând al întreprinzătorului, prin modul în care a gestionat afacerea, relaţiile cu parteneri din industrie, mai ales cu operatorii de reţele de telefonie mobilă.  

Eşecul se mai datora şi reglementării, şi mai ales subsemnatului, care nu a reuşit să impună un cadrul de reglementare adecvat intrării pe piaţă operatorilor virtuali. Este însă adevarat că actualul cadru de reglementare UE nu oferă prea mult sprijin, însă ceva s-a facut - acceptarea de către doi operatorii de reţele mobile a obligaţiei de a găzdui operatori virtuali odată cu noile licenţe de telefonie mobilă.

Nu în ultimul rând, era meritul operatorilor de reţele mobile care au ştiut cum să gestioneze relaţiile cu cel care ameninţa că va lansa primul operator mobil virtual din România. Operatorii de reţele au amânat, tergiversat, luptând şi obţinând o reglementare convenabilă, bazându-se pe faptul că relaţiile cu un astfel de operator sunt comerciale şi că reglementarea UE este lejeră. Şi pot fi înţeleşi operatorii de reţele mobile: îşi apără afacerea. De ce să mai împartă cu alţii o piaţă în scădere continuă din 2009 din cauza crizei economice?

Să mai amintim şi de Veridian, care voia a fi o interfaţă tehnică între operatorii virtuali şi operatorii de reţele, deasemenea fără rezultate până astăzi, pentru a înţelege că eşecul este în primul rând al pieţei. 

Ce ar însemna apariţia operatorilor virtuali?

Mai multă competiţie pe piaţa naţională, competitivă astăzi. Pe termen lung lucrurile s-ar putea schimba având în vedere atât contextul economic mondial (criza economică prelungită), cel specific industriei: maturitate, concentrările din ultimii ani favorizate şi de criza economică, fuziunile de reţele (EverythingEverywhere din Anglia, de ex.), construirea de reţele noi în comun, LTE mai ales, etc. EverythingEverywhere ar putea fi oriunde, chiar şi în România.

Cine ar putea lansa operatori virtuali?

Marile lanţuri de retail din România, ar putea fi primii candidaţi la lansarea de operatori virtuali, pentru retenţia clienţilor. Cum numărul potenţialilor operatori virtuali de acest tip nu este prea mare şi cum nici numărul clienţilor pe care îi poate atrage un astfel de operator este mic (ordinul miilor), operatorii de reţele mobile nu au a se teme.

Un alt tip de operartor virtual ar putea fi cel de tip ’etnic’, de exemplu operatorii etnici lansaţi în Anglia şi Germania, adresând populaţia chineză, respectiv turcă.    

Operatorii virtuali care aduc inovaţii tehnologice, precum cel despre care discutăm, şi care adresează întrega piaţă pot fi o ameninţare la adresa operatorilor de reţele mobile, dacă au un plan de afacere bine susţinut (comercial, financiar, tehnic) şi, bineînţeles, dacă au acceptul operatorilor de reţea. Şi de aici opoziţia operatorilor de reţele mobile. Practica internaţională arată că sunt puţine pieţe in care ponderea clienţilor operatorilor virtuali depăşeşte 10%, dar intrarea operatorilor virtuali a fost însoţită de scăderea tarifelor.   

De ce avem nevoie de operatori mobili virtuali?

Pentru că suntem singura ţară din UE care încă nu are astfel de operatori. Apoi, peste un an, când urmeză a intra în vigoare noul regulament de roamning internaţional, un rol important pentru creşterea competiţiei revine operatorilor virtuali. Aceştia ar urma, alături de operatorii de reţele, să ofere servicii de roaming românilor care călătoresc în spaţiul UE la costuri mult mai mici decât cele de astăzi. Nemulţumirea CE era dată de lipsa de competiţie constatată la aplicarea regulamentelor de roaming: operatorii de reţele de telefonie mobilă şi-au aliniat tarifele de roaming internaţional aprope de limitele stabilite de CE, astfel că tarifele pe acestă piaţă nu au urmat soarta tarifelor din comunicaţiile mobile - scădere datorită competiţie. Pe această piaţa scăderea a fost anuală, dată de regulamentele propuse de CE şi nu de forţele pieţei, astfel că tarifele de roamning sunt cu mult mai mari decât tarifele naţionale, lucru greu de acceptat pentru o piaţă europeană, care se vrea unică.  

Dacă lucrurile continuă ca până acum, probabil că la mijlocul anului 2014, când urmează a intra în vigoare noul regulament de roaming internaţional, România nu va avea operatori mobili virtuali. Dar un un cadru de reglementare mai permisiv acestora ar tebui să aibă. Şi pentru aceasta ar trebui ca alături de ANCOM să fie şi Consiliul Concurenţei în încercarea de a face posibilă intrarea pe piaţă a operatorilor mobili virtuali în România.  

 

 Dr. Nicolae Oacă (Nicolae.Oaca@gmail.com)