În atenția noului guvern - o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații

1. România inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

Proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, pentru determinarea unei rețete tehnice și economice și formarea unei echipe 

în 18 mai 2016, în cadrul primei sesiuni a Zilei Comunicațiilor 2016, ministrul Marius Bostan anunța începerea preparativelor pentru primul proiect pilot de oraș inteligent în Alba Iulia, care fost lansat oficial în 2 decembrie 2016 și urmează a fi finalizat în anul 2018, când se vor aniversa 100 de ani de la mare unire. Desigur că o astfel de transformare nu se va ”finaliza” niciodată, noile dezvoltări tehnologice permițând noi aplicații, ...

De ce este important proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent”? 

În primul rând, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice, dar dă speranțe și industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și de aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot.

Apoi, acest proiect pilot are rostul de a stabili ce aplicații sau facilități ar trebui să fie folosite, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”model de afacere”, adică reguli, proceduri, parteneriate, costuri, finanțare, care să stea la baza acestui demers - partea economică. Adică o rețetă!

Proiectul pilot ar trebui să formeze la ministerul ”telecomunicațiilor”, MCSI, o echipă capabilă să administreze atât problemele tehnice ale unui astfel de proiect, cât și pe cele economice (accesarea de fonduri, administrarea proiectului, parteneriate), ambele împreună cu autoritățile locale, o echipă capabilă apoi să ajute și alte proiecte similare.

În fine, un proiect pilot de oraș inteligent poate fi un prim pas într-un demers mult mai mare, unul național.

Proiectul de țară România Inteligentă - replicarea rețetei Alba Iulia 2018 - oraș inteligent la nivel național

Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit poate fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin replicarea la nivel național a rețetei rezultate în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață din orașele și localitățile din România. 

Experiența câștigată în derularea proiectului pilot Alba Iulia, ”modelul de afacere” rezultat în urma acestui proiect, dar și echipa cu experți tehnici și economici care se va forma, vor permite replicarea la nivel național, transformarea orașelor și localităților României. Aceasta ar însemna că procesul de transformare a orașelor să fie coordonat, sau ajutat de la ”centru”, de la guvern, prin ministerul ”telecomunicațiilor”. S-ar putea, prin urmare, reproșa că inițiativa locală ar avea de suferit dacă guvernul ar interveni sau ar conduce ”inteligentizarea” orașelor și localităților țării, deoarece, de cele mai multe ori, guvernul se mișcă mai greu și ar putea astfel frâna elanul local. Aceasta pentru orașele mai ”grăbite”, care deja au început procesul de transformare. Pentru a evita aceasta orașele și localitățile ar trebui să fie cele care decid când să înceapă procesul de transformare și vor putea solicita ajutorul guvenului, adică al echipei formate la ministerul telecomunicațiilor. Această abordare prezintă avantajul utilizării unei expertize (economice și tehnice) acumulate la ”centru” în urma proiectului pilot și care cu greu s-ar putea găsi la nivel local (lipsa specialiștilor IT în orașele și, mai ales, localitățile mici, de exemplu) și ar evita, astfel, multiplicarea în toate orașele a unor astfel de echipe și expertize pentru administrarea procesului de transformare.  

Este, evident, un proiect pe termen lung, care se va întinde pe durata a mai multor mandate și de aceia poate ar fi bine să fie asumat de președinție.

România Inteligentă trebuie să fie o Românie Conectată 

Unul dintre cele mai importante obiective ale Agendei Digitale pentru Europa este conectarea cetățenilor UE la rețele de mare viteză - până în anul 2020 întreaga UE să fie acoperită cu acces Internet cu viteza de minim 30 Mb/s, iar 50% din cetățenii UE să aibă acces Internet cu viteza de peste 100Mb/s. Pentru acest obiectiv UE a oferit finanțare pe care România nu prea a fost capabilă să o folosească. România este o țară cu o particularitate deosebită, unică poate, în UE - circa 46% din populație locuiește în zonele rurale, unde venitul este, de regulă, mai mic. Dacă zonele urbane ale României stau bine cu acoperirea cu rețele de mare viteză, în România rurală mai sunt probleme cu acoperirea, cu vitezele furnizate, dar mai ales cu adopția Internetului. Venitul mic, slabele cunoștiințe IT, etc. fac ca adopția Internetului, cererea, să fie una dintre cele mai mici din UE, favorizată și de gradul scăzut de informatizare a administrației publice în zonele rurale. Proiectul RoNet, finanțat de UE și mult întârziat din necunoaștere sau alte interese, va permite racordarea a peste 700 localități la rețele de mare viteză, dar nu cred că va rezolva problema complet. Vor urma și alte proiecte cu finanțare de la UE și de la guvern, care vor trebui accelerate însă pentru a putea acoperi întreaga țară cu rețele cu viteza minimă de 30Mb/s până în 2020 și, mai ales, pentru a stimula adopția Internetului, care să ducă la impulsionarea activității economice în zonele respective, știut fiind că o creștere a utilizării Internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu circa 1,5% prin noile afaceri care se pot dezvolta local.

Potrivit TeleGeography din 1 decembrie 2016, Ungaria va începe în februarie 2017 construcția rețelei " Superfast Internet " în 139 de districte în cadrul  programelor Prosperitate digitală/Bunăstare digitală. Vor fi investiți USD511 milioane în următorii doi ani pentru atingerea obiectivelor UE de acoperire cu viteze de minim 30Mbps a gospodăriilor, întreprinderile și instituțiile publice până la sfârșitul anului 2018. Potrivit guvernului, 1,9 milioane de gospodării din Ungaria nu au acces la rețele cu viteza 30Mbps. România stă un pic mai bine decât Ungaria la accesul la rețele de mare viteză (minim 30Mb/s), dar este necesar a fi lansat rapid un program similar, România Conectată, iar costurile ar putea fi de circa două ori mai mari.

Conectarea întregii Românii la rețele de mare viteză va ușura procesul de transformare, ”inteligentizare” a localităților țării, oferind suport pentru diferitele aplicații. România conectată va permite mai ușor diversele aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) cerute de transformare, pentru ca societatea să devină mai eficientă, mai ecologică, iar relaționarea mai facilă, mai prietenoasă.

România inteligentă trebuie să fie o Românie digitală

”România inteligentă” trebuie să fie o Românie conectată, care permite pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații și o relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. Aceasta presupune și informatizarea administrației publice, a educației, culturii, justiției, etc., care să permită o relaționare facilă, de la distanță (on-line) cu autoritățile statului. Guvernare electronică, eficientă și prietenoasă cu cetățeanul și afacerile va accelera dezvoltarea tuturor zonelor țării.

În aprilie 2016, Comisia Europeană prezenta măsuri menite să sprijine și să conecteze inițiativele naționale pentru digitalizarea industriei și a serviciilor conexe în toate sectoarele și să stimuleze investițiile prin intermediul parteneriatelor strategice și al rețelelor. CE propunea axarea pe cinci domenii: 5G, cloud computing, internetul obiectelor, tehnologiile datelor și securitatea cibernetică și un set de 20 de măsuri care urmează a fi lansat până la sfârșitul anului 2017: portal digital unic care să permită utilizatorilor să obțină toate serviciile de informare, asistență și soluționare a problemelor pentru a-și desfășura eficient activitatea la nivel transfrontalier; interconectarea registrelor comerțului și a registrelor de insolvență și conectarea lor la portalul e-justiție care va deveni un ghișeu unic; proiect-pilot la care vor participa administrațiile care aplică principiul „doar o singură dată” pentru întreprinderile cu activitate transfrontalieră (Întreprinderile vor trebui să furnizeze documente autorităților publice doar într-un singur stat membru al UE, chiar dacă își desfășoară activitatea și în alte state membre UE); ajutarea statele membre UE să dezvolte servicii de e-sănătate transfrontaliere, accelerarea tranziției la achizițiile publice electronice, la semnăturile electronice și la punerea în aplicare a principiului „doar o singură dată” în domeniul achizițiilor publice.

România trebuie să fie în stare să facă față acestor obiective prin sisteme informatice adecvate la nivelul tuturor activităților - sănătate, educație, justiție, cultură, comerț, administrație publică, etc.

România inteligentă va fi o Românie competitivă!  

O Românie conectată, digitală, Inteligentă va fi cu siguranță o Românie competitivă. Potrivit ”România competitivă trebuie să fie, în primul rând, o Românie inteligentă” publicat pe blogul http://nicolaeoaca.blogspot.ro, proiectul de țară ”România inteligentă” ar trebui să stea la baza proiectului național ”România competitivă”, lansat anul acesta. România inteligentă va fi o Românie conectată, care permite, pe lângă comunități mai eficiente, mai ecologice urmare a diverselor aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) și stimularea dezvoltării afacerilor locale, dar și o Românie digitală care să permită relaționare mai facilă, mai prietenoasă a cetățenilor și afacerilor cu autoritățile, un mediu de afaceri mai atractiv, propice. Toate acestea sunt condiții de bază pentru o economie competitivă, pentru o Românie competitivă.

Un Minister pentru Economia și Societatea Digitală?

Comisia Europeană are un comisar pentru economie digitală și societate digitală (poate și din considerente politice) și mă întreb dacă România nu ar avea nevoie de un minister al Economiei și Societății Digitale, pentru a accelera procesul de transformare digitală, de digitalizare a economiei. Recent a fost creat la nivelul guvernului funcția de director tehnologia informației (CIO) cu un rol oarecum asemănător, pasul următor fiind transformarea acestei funcții în cea de ministru pentru economia digitală, evident și cu noi prerogative. Un prim contra-argument ar fi că guvernul ar avea prea mulți miniștri!

În atenția noului guvern - o propunere de strategie de guvernare pentru ”telecomunicații”

România Inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

Începând cu alegerile parlamentare din anul 1996 am prezentat, aproape de fiecare dată, câte o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații, cu speranța că va fi o sursă de inspirație de guvernul/ministrul ce urma a fi numit după alegeri. În spiritul acestui obicei voi prezenta și în acest an o propunere de strategie de guvernare pentru telecomunicații, utilă, cred eu, cu atât mai mult cu cât principalele partide cu pretenții la guvernare nu și-au comunicat stratregia sau obiectivele pentru acest sector de importanță deosebită în dezvoltarea economică a țării, în digitalizarea economiei.

Perioada care urmează va fi dominată de folosirea comunicațiilor electronice și a tehnologiei informației pentru imbunătățirea vieții, a proceselor de producție, a activităților de orice fel și chiar a relațiilor sociale, de trecerea la economia digitală. Din acest motiv obiectivele pe care trebuie să și le propună România ar trebui să fie pe termen lung, care, însă, ar trebui începute și consolidate în mandatul 2017-2020.

Acest obiectiv pe termen lung ar trebui să fie România Inteligentă, iar propunerea de strategie de guvernare pentru telecomunicații va avea patru părți:

1. România inteligentă, un proiect de țară pe termen lung

- Proiectul pilot Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, pentru determinarea unei rețete tehnice și economice, dar și pentru formarea unei echipe  

- Proiectul de țară România Inteligentă - replicarea rețetei Alba Iulia 2018 - oraș inteligent la nivel național

- România Inteligentă este o Românie Conectată 

     - conectarea tuturor orașelor și localităților până în anul 2020

- România inteligentă este o Românie digitală

   - eGovernment - guvernare electronică eficientă și prietenoasă cu cetățeanul și afacerile

- România inteligentă este o Românie competitivă

2. Finanțare pentru Romania inteligentă - Fondul România Inteligentă/Digitală

- Folosirea fondurilor generate de telecomunicaţii pentru telecomunicaţii!

- Finanțare de la bugetul de stat, local

- Finanțare UE

3. Condiții și reglementare pentru o Românie inteligentă

- salarii în minister (MCSI) la nivelul industriei telecomunicațiilor pentru personal bine pregătit și motivat

- eliminarea taxei pe stâlp

- predictibilitate legislativă

- accesul Internet in obiectul serviciului universal

- reglementare pentru utilizatorul final și competiție corectă: denominare tarife în lei, eliminare tarife de terminare, vânzarea de terminale necodate, stimularea operatorilor de rețele virtuale

4. Administrea activelor de telecomunicații ale statului

- RomTelekom (Telekom Romania)

- Radiocom     

- Poșta Română          

Această ultimă parte decurge din calitatea ministerului ”telecomunicațiilor” de reprezentant al statului român în administrarea unor active de telecomunicații.

Cele patru părți ale strategiei vor face obiectul unor analize separate care vor fi prezentate pe blogurile http://nicolaeoaca.blogspot.ro și http://romaniantelecommunications.blogspot.ro.

Invit specialiștii în ”telecomunicații” ai partidelor cu pretenții la guvernare să citească propunerea de strategie România Inteligentă și să o comenteze, să o critice pentru a fi îmbunătățită și a se obține o variantă care să fie folosită de noului guvern numit după alegerile din decembrie 2016.

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

3. Eficiența afacerii - partea a doua

Datorii

Analizând evoluția datoriilor contractate de operatori pentru dezvoltarea afacerii constatăm mari împrumuturi, €1,3 miliarde pentru fostul Romtelecom la începutul anilor 2000 pentru modernizarea rețelei, perioada după privatizarea din decembrie 1998 când piața nu era liberalizată, pentru ca valoarea împrumuturilor să scadă foarte mult în timp, €107 milioane în 2012, fapt care poate explica acoperirea mai redusă cu fibră optică (plan pentru 2 milioane locuințe conectate prin fibră optică la finele anului 2016!).

                                               

Sursă: Ministerul Finanțelor

La ceilalți operatori evoluția împrumuturilor a fost inversă, acestea crescând în ultimii ani. RCS&RDS conduce detașat cu împrumuturi de €995 milioane la sfârșitul anului 2015, bani folosiți la dezvoltarea rețelei mobile (inclusiv achiziția unei licențe pentru comunicații mobile în banda de 900MHz) și fixe (acoperire rețea fibră optică, viteze de acces până la 1Gb/s), dar și pentru achiziția altor operatori în decursul timpului, urmat de UPC cu €405 milioane folosiți pentru dezvoltarea rețelei (peste 2,5 miloane locuințe conectate prin fibră optică, creșterea vitezei la 500Mb/s) dar și achiziții de operatori mai mici și DCS cu €26,1 milioane (în aprilie 2012 a primit in împrumut în valoare de €15 miiloane de la BERD, iar în 2015 alte €10 miiloane) folosiți tot pentru dezvoltare.

De remarcat scăderea datoriilor în perioada 2001-2004, perioadă preliberalizare a pieței și de creștere economică a țării, scădere cauzată în principal de reducerea împrumuturilor operatorului Romtelecom deținut de OTE. Anul 2003 este anul liberalizării pieței românești, iar 2005 este anul achiziției Astral Telecom de către UPC (luna iulie) pentru $407 milioane și poate fi considerat referință în accelerarea concentrării pieței.

La finele anului 2012, ponderea datoriilor operatorului RomTelecom era de doar 9% din din total, în timp ce datoriile operatorului RCS&RDS reprezentau 68,8% din total în 2013, pentru ca în 2015 ponderea datoriilor operatorului (Rom)Telekom să crească la 15,9%, iar ponderea datoriilor operatorului RCS&RDS să scadă la 58,7%.   

  

Sursă: Ministerul Finanțelor

Grad de îndatorare

Gradul de îndatorare, definit ca raportul dintre datorii și total active, este un indicator  financiar important pentru capacitatea de finanțare a operatorilor. Operatorii cu un grad de îndatoare mai mic pot beneficia de împrumuturi la costuri mai mici, în timp ce operatorii cu grad mare de îndatorare au probleme la contractarea împrumuturilor. De exemplu, împrumutul obținut de RCS&RDS în 28 octombrie 2013, obligaţiuni garantate în valoare de€450 milioane, a avut un randament de 7,5% pe an, în  timp ce România a vândut în aceiași lună eurobonduri în valoare de €500 milioane tot pe 7 ani la un randament de numai 4,15%.

Sursă: Ministerul Finanțelor

RomTelecom stă cel mai bine cu un grad de îndatorare de circa 23%, cu mult sub media pieței de circa 67%, spre deosebire de UPC Romania, care pe lângă faptul că înregistrează pierderi începând cu anul 2006 are și un grad de îndatorare, 186%, cu mult peste media pieței și cu tendință de creștere începând tot din anul 2006.

Concluzii

Convergența fix-mobil stimulată de dezvoltările tehnologice, substituția fix-mobil cerută de piață, dar și impactul pachetelor de servicii dau operatorilor capabili să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii șanse mai mari în competiția de pe piața noastră. 

DCS este un operator mic având ceva probleme (pierderi, datorii nu prea mari) căruia proprietarii nu îi vedeau un viitor pe piața noastră, oferindu-l spre vânzare în primăvara anului 2014. Pare un operator prea mic pentru pretențiile marilor operatori de comunicații mobile (Vodafone și Orange) sau pentru graba lor de a avea repede o rețea fixă națională, vânzarea acestuia putând aduce însă repoziționări pe piață, în funcție de cumpărător. 

RCS&RDS are și el probleme (pierderi, datorii, etc.) pe care încearcă să le țină sub control. Dezvoltarea în teritoriu a rețelei de comunicații mobile (folosind licența în banda de 900MHz), dar și a rețelei fixe și a afacerii, restructurarea afacerii în regiune (a vândut operațiunile din unele țări) pot duce la consolidarea poziției. Pachetul maxim cu 2x3 servicii îi oferă șanse mari de a rămâne competitiv, dacă va avea forța financiară necesară să dezvolte rețeaua de comunicații mobile.

(Rom)Telekom înregistrează de câțiva ani scăderea veniturilor, operatorul parcurgând un îndelungat proces de repoziționare, restructurare început acum câțiva ani și care a dus la diversificare serviciilor oferite (Internet, Tv). Fuziunea RomTelekom cu operatorul de comunicații mobile Cosmote, permițând Telekom să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii, în mod curios nu a condus la creșterea afacerilor celor două entități, cauza putând fi căutată în calitatea serviciilor oferite - rețeaua de fibră optică slab dezvoltată, rețeaua LTE slab dezvoltată și tarifarea inadecvată. Astfel, listarea pe bursă a operatorului (Rom)Telekom pare a se amâna pentru vremuri mai bune.

UPC Romania pare un operator cu probleme (pierderi, grad de îndatorare mare), dar care în ultimii ani și-a mărit continuu numărul serviciilor vândute și veniturile oferind un pachet limitat de servicii - triplu play (telefonie, Internet de mare viteză și TV, toate la punct fix) și al unui conținut Tv ceva mai slab decât RCS&RDS sau Telekom - nu are canale proprii de sport, știri, etc. Dacă problema datoriilor s-ar putea rezolva relativ simplu printr-o mărire de capital, cum compania mama a mai procedat în trecut, problema contului de profit și pierdere pare ceva mai complicată. Pentru rezolvarea ei, UPC a achiziționat în 2014 drepturile de retransmisie a campionatului national de fotbal pentru cinci sezoane începând cu vara 2014 fără a avea însă ”monopolul” pe care l-a avut RCS&RDS și Telekom în anii 2010-2014. S-ar putea, deci, ca aceasta să nu fie suficient pentru redresare, s-ar putea ca lipsa serviciilor de comunicații mobile (telefonie, Internet, Tv) din oferta operatorului să fie mult mai importantă. Ca atare, UPC ar trebui să ofere aceste servicii fie, lansând un operator de rețele mobile virtuale (Cosmote și RCS&RDS au obligația de a găzdui astfel de operatori) după cum declarau oficiali ai operatorului acum ceva vreme, fie încheind un parteneriat cu unul dintre operatorii de rețele mobile care nu are rețea fixă și care este interesat în a avea - Vodafone, sau poate chiar Orange. 

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

3. Eficiența afacerii

  

Venit mediu pe unitatea generatoare de venituri

Un indicator intersant ar putea fi venitul mediu lunar pe unitatea generatoare de venituri (UGV) determinat ca raportul dintre veniturile totale ale fiecărui operator și numărul total mediu de servicii vândute: telefonie + Internet + Tv. Cu €11,4/UGV/lună în anul 2015, fostul RomTelecom este pe primul loc urmat de RCS&RDS cu €8,5/UGV/lună, DCS cu €7,9/UGV/lună și UPC Romania cu €6,8/UGV/lună, media pentru acești operatori fiind de €9,2/UGV/lună. Valoarea mare rezultată pentru RomTelecom se poate datora și unor tarife mai mari, dar și unei rețele și infrastructuri de comunicații cu acoperire națională pe care o închiriază altor operatori.

Surse:  operatorii, ziare, estimări autor

Surpriza acestui grafic poate fi considerat faptul că media venitului pe UGV din comunicațiile fixe în anul 2015, și nu numai, este mai mare decât cea din comunicațiile mobile, explicabil prin proporția mare, circa 54%, a cartelelor preplătite la comunicațiile mobile.

O altă surpriză poate fi considerat și operatorul RCS&RDS, care nu este ultimul în acest clasament, în ciuda faptului că se vorbește despre acesta ca un operator cu tarife scăzute. Aceasta se poate datora pachetului maxim cu 2x3 servicii (telefonie fixă și mobilă, Internet fix și mobil, Tv) oferit de operator, unei rețele cu o acoperire tot mai mare, tot mai performantă, dar mai ales unor servicii din ce în ce mai performante (Internet cu viteza de 1Gb/s, etc.). Să amintim și faptul că RCS&RDS nu prezintă informații separate despre comunicațiile fixe și ca atare s-au făcut unele presupuneri prezentate la analiza comunicațiilor mobile.

Din grafic se mai observă și tendința de scădere a venitului mediu pe UGV, aproape continuă, cu o ușoară îmbunătățire în 2015, cauzată de competiția puternică dintre furnizorii de servicii de comunicații fixe, dar mai ales de concurența și substituția care vine de la operatorii de rețele de comunicații mobile, serviciile la punct mobil (telefonie, Interent, Tv) devenind un înlocuitor tot mai frecvent al serviciilor la punct fix. Reducerea a fost favorizată și de criza economică începută în anul 2009, de maturitatea, stagnarea pieței.    

Personal si eficiență

Număr mediu de angajați

Evoluția personalului operatorilor de comunicații fixe a fost contradictorie. În timp ce fostul operator monopolist RomTelekom și-a redus continuu personalul după privatizarea din 1998 ajungând la o medie de 5.291 angajați în anul 2015 de la peste 52.100 în 1997 urmare a unui îndelungat proces de restructurare, alți operatori, în căutarea dezvoltării, au mărit numărului personalului pe măsura extinderii afacerii. Astfel RCS&RDS a ajuns la un total de 10.579 angajați pentru comunicațiile la punct fix dar și mobil, în medie, în anul 2015. UPC  și DCS au păstrat oarecum constant numărul mediu al angajaților în ultimii ani, (ușoară scădere), 1.428, respectiv 1177 angajați, după ce UPC a avut fluctuații de personal începând cu 2006, adică după achiziția operatorului Astral Telecom.

Sursă: Ministerul Finanțelor

UGV pe angajat

Eficiența personalului se poate măsura și prin numărul de Unități Generatoare de Venituri deservite de un angajat. UPC România pare cel mai eficient operator cu 1.349 UGV/angajat în anul 2015, valoare peste media pieței. La polul opus se situează DCS cu 425 UGV/angajat. Evoluția operatorului UPC poate fi pusă pe seama achiziției operatorului Astral Telecom din anul 2005. Să remarcăm evoluția pieței spre creșterea eficienței, numărul de UGV/angajat crescând de la 100 din anul 2001 la circa 750 în anul 2015, urmare a creșterii concurenței, progresului tehnologic, dar și al maturizării pieței când eficiența devine mai importantă. În ciuda acestei evoluții, diferențele de eficiență față de comunicațiile mobile se mențin foarte mari, de circa 4 ori mai mici, semn al unor afaceri cu eficiențe diferite, comunicațiile fixe necesitând mult mai mult personal decât cele mobile, adică cheltuieli operaționale mai mari. 

Sursă: Ministerul Finanțelor

Venit pe angajat

O altă modalitate de a măsura eficiența o constituie venitul produs de un angajat, determinat ca raportul dintre venituri și numărul mediu de angajați. Aproape în întreaga perioadă analizată RomTelekom a avut o evoluție peste medie a acestui indicator dar și o pondere foarte mare la formarea mediei atât prin veniturle sale care însemnau peste 50% din totalul veniturilor, cât și prin numărul mare al angajaților. Creșterea din ultimii ani se datorează procesului de restructurare pe care RomTelekom îl parcurge de mai mulți ani și care a condus la scăderea numărului de angajați concomitent cu îmbunătățiri tehnologice.

Sursă: Ministerul Finanțelor

UPC a avut o evoluție sinuoasă după preluarea Astral Telecom cu valori sub și peste media pieței semn al unui proces de integrare a activelor preluate. Cu un număr relativ mic de angajați UPC ar putea fi considerată eficientă dacă numărul de UGV (și veniturile, deci) ar fi mare, adică dacă rețeaua pe care o operează ar fi utilizată intensiv.

În fine, ar fi de observat și tendința de revenire pe creștere a venitului/angajat la operatorul DCS, de la €31.400 în anul 2013 la €40.200 în anul 2015, valori însă mult mai mici decât media și faptul că a fost oferit spre vânzare fără reușită.

Să remarcăm și tendința de creștere, aproape continuă, manifestată de piață pe întreaga perioadă analizată, media crescând de la €25,000/angajat în anul 2001 la €84100 în anul 2013, în ciuda faptului că veniturile au scăzut începând cu anul 2009. Această tendința de creștere poate fi pusă pe seama competiției, adopției de noi servicii dar și nevoii de a crește eficiența în condițiile maturizării pieței. Creșterea din ultimii doi ani poate fi pusă pe seama creșterii economiei naționale, a salariului, dar și a creșterii adopției Interentului. Și aici comunicațiile mobile sunt mult mai eficiente, tot de circa 4 ori, decât comunicațiile fixe.    

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

2. Venituri

Veniturile generate de comunicațiile fixe din Romania au crescut ușor în ultimii ani favorizate și de creșterea economică înregistrată de economia națională, dar și de creșterea utilizării unor servicii - Intermet, recepția programelor TV.

RCS&RDS depășește RomTelekom (Telekom) și la venituri?

Potrivit rezultatelor financiare prezentate de Ministerul Finanțelor, rezultate determinate conform standardului românesc de contabilitate, în anul 2015 RCS&RDS a raportat venituri totale de 3,346 miliarde lei corespunzând la €752,8 milioane la cursul mediu BNR de 4,445 lei pentru un Euro, din care dacă se scad €74,5 milioane atribuite comunicațiilor mobile (a se vedea ”Comunicațiile mobile românești în anul 2015”) ar rezulta pentru comunicații fixe venituri de circa €678 milioane, în creștere cu 15,9% față de anul anterior. Potrivit Ministeruli Finanțelor, Telekom (RomTelekom) a avut venituri totale de 2,942 miliarde lei, adică €661,9 milioane, valoare mai mică cu 2,5% față de anul 2014. UPC România a raportat venituri totale de 738 milioane lei corespunzând la €165,9 milioane, valoare mai mare cu 11,9% față de anul 2014. Operatorul DCS a raportat venituri de 210 milioane lei, adică €47,3 milioane, în scădere cu 0,8% față de anul anterior.  

Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor

Se poate remarca creșterea în anul 2015 a veniturilor totale, conform standardului contabil românesc, la operatorii RCS&RDS și UPC România, dar mai ales faptul că veniturile RCS&RDS ar fi depășit, pentru prima dată, veniturile Telekom/RomTelekom. Spun ”ar fi” deoarece veniturile RCSRDS s-au detrerminat pe baza unor presupuneri asupra veniturilor generate de comunicațiile mobile, operatorul nepublicând informații separate pentru cele două linii de afaceri (comunicații la punct mobil și fix).

Astfel, pentru prima oară, RCS&RDS pare a avea o cotă de piață după venituri din comunicații la punct fix mai mare decât fostul RomTelekom.

Profitul net

Toți cei patru operatori au raportat pierderi în anul fiscal 2015, pe primul loc situându-se UPC Romania cu pierdere de €51,8 milioane urmat de Telekom cu pierdere de €27,6 milioane, RCS&RDS cu pierdere de €5,2 milioane și DCS cu pierdere de €2 milioane.

Să remarcăm faptul că în intervalul de timp analizat, perioadele cu profit nu sunt prea lungi și chiar și atunci operatorii nu se pot lăuda cu valori prea mari ale profitului net, semn al unei piețe cu probleme.

 Sursă: Ministerul Finanțelor

Marja profitului net  

Analizând evoluția marjei profitului net, determinată ca raportul dintre profitul net și veniturile totale, se constată că o bună parte a timpului din perioada analizată operatorii de comunicații fixe au realizat pierdere și că atunci când au avut profit marja profitului a fost mică, semn al unei industrii competitive, ajunsă la maturitate sau chiar dincolo și amenințată/substituită de comunicațiile mobile. Dacă analizăm rezultatele celor patru operatori constatăm valori mult mai mici în perioadele cu profit decât la comunicațiile mobile și o ușoară tendință de reducere a pierderilor în ultimul an.  

 Sursă: Ministerul Finanțelor

Se remarcă situația financiară ”deosebită” a operatorului UPC Romania - pierderi de prea multă vreme, începând cu anul 2006, adică imediat după preluarea Astral Telecom și accentuate după anul 2008, o explicație putând fi căutată, la început, în tarife ridicate și apoi în pachetul limitat de servicii. Să amintim că RCS&RDS oferă din anul 2007 și servicii de comunicații mobile care i-au permis să ofere pachetul maxim cu 2x3 servicii în timp ce UPC putea/poate oferi pachete cu numai trei servicii - Tv, Internet și telefonie, toate la punct fix. La aceasta s-a adăugat și faptul că RCS&RDS și RomTelekom au obținut drepturi de retransmisie a campionatului național de fotbal, a altor evenimente sportive, dar mai ales crearea unor canale Tv proprii (știri, sport, etc.) care au dus la creșterea bazei de clienți și, deci, și a veniturilor.

Concluzii

Veniturile mici, dar în creștere ușoară, pierderi, însă în ușoară scădere sunt semne ale unei piețe competitive, ajunsă la maturitate, puternic concurată de comunicațiile mobile, dar și defavorizată de reglementare. Asimetria tarifelor de terminare (tarife de terminare pentru convorbiri telefonice mult mai mari în rețele mobile decât în cele fixe!!!) a făcut ca telefonia fixă, afacere pe partea descendentă a ciclului de viață să subvenționeze de foarte multă vreme telefonia mobilă, afacere la maturitate. Eliminarea asimetriei prin eliminarea tarifelor de terminare în rețelele mobile, alături de accesul reglementat la rețelele mobile pentru toți operatorii de comunicații fixe ar putea duce la o posibilă redresare a telefoniei fixe, a comunicațiilor fixe.  

Comunicațiile fixe din România în anul 2015

1.   Utilizare - partea a doua

Retransmisia programelor Tv

Evoluția pieței de retransmisie a programelor TV a fost una deosebită. Apărută chiar la începutul anilor 90, a fost prima piață care a cunoscut liberalizarea, având de la început mai mulți competitori, însă în arii geografice diferite pentru ca în ultimii ani să constatăm și o suprapunerea a arilor acoperite de operatori. Apariția televiziunii prin satelit, oferită de mai mulți competitori, a intensificat competiția pe această piață, iar faptul că românul petrece în medie peste 4 ore pe zi nu poate să fie decât un stimulent pentru competitorii acestei piețe.

La finele anului 2015, în România erau, potrivit ANCOM, 263 furnizori de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale din care 259 utilizau mediu de transmisie cablul, 5 satelitul și 2 tehnologia IP (IPTv) și 4,56 milioane utilizatori ai cablului, 2,42 miloane ai satelitului și 83,2 mii ai tehnologiei IPTV. Cu un total de 7,07 milioane utilizatori/contracte, România avea o penetrare de 94,4% din gospodării, una dintre cele mai mari din UE. Din cele 7,07 milioane abonați, 60% sau 4,2 milioane proveneau din mediul urban, iar restul de 2,8 milioane sau 40% din mediul rural. 

Sursă: ANCOM

Retransmisia programelor audiovizuale se face preponderent prin cablu, 64,6%, urmat de satelit cu 34,3% și tehnologia IPTV cu 1,2%, cote aproape constante în ultimii cinci ani.

Sursă: ANCOM

La finele anului trecut, 62% din totalul programelor Tv erau recepționate în format digital o pondere importantă, 55,3% din total, revenind retransmisiei prin satelit, în timp ce retransmisia prin cablu contribuie cu 42,8%, pondere în creștere continuă în ultimii ani, datorită eforturilor operatorilor, restul revenind tehnologiei IPTv.

Sursă: ANCOM

Principalii operatori

RCS&RDS este cel mai important competitor pe piața serviciilor de retransmisie a programlor TV cu circa 3,4 milioane clienți folosind ”cablul” sau ”satelitul”, urmat de Telekom cu 1,353 milioane contracte folosind preponderent satelitul dar și cablul (prin compania sa NextGen) sau IPTV și UPC Romania cu un total de 1,24 milioane contracte. Pentru RCS&RDS se cunosc valori până la 30 iunie 2013, din prospectul emisiunii de obligațiuni în urma căreia operatorul a atras, la finele lunii octombrie 2013, o finanțare în valoare de €450 milioane, pentru finele anului 2015 estimându-se 2,6 milioane clienți ”Cablu Tv” și 0,75 milioane clienți ”satelit”.

Surse: operatori, ANCOM, ziare, estimări autor

Poziția RCS&RDS de leader de piață este rodul unor tarife adaptate pieței noastre, al investițiilor în tehnologie, dar mai ales al investitțiilor în livrarea de conținut. Aici se poate include crearea de posturi de televiziune proprii, achiziția drepturilor de a transmite anumite evenimente sportive (campionatul național de fotbal, etc).    

Telekom și UPC Romania au prezentat creșteri continue pe fondul unei cereri de servicii în creștere constantă în ultimii ani.

Să remarcăm intrarea pe această piață a operatoruli de comunicații mobile Orange Romania în anul 2013 oferind recepția prin satelit a serviciilor Tv și prin creșterea constantă a serviciilor vândute.

Analizând piața serviciilor de retransmisie a programelor Tv se  constată accelerarea procesului de concentrare a acesteia, numărul funizorilor scăzând în ultimii ani (de la 460 furnizori în anul 2011 la 359 în 2013 la 263 la finele anului 2015) favorizat de maturizarea pieței, dar și de criza economică începută în anul 2009. Aceasta se observă și în graficul de mai sus urmărind evoluția numărului contractelor care revin altor furnizori, număr care a scăzut în perioada de criză începută în anul 2009.

RCS&RDS deține o cotă de piață cumulată de aproape 50%, urmat de Telekom cu o cotă de 21,%, UPC Romania cu o cotă cumulată de 17,5%, DCS cu circa 5,7%, Orange Romania cu 3,9% și alți operatori cu restul de circa 5%. 

Surse: operatori, ANCOM, estimări autor

Concluzii

Cu o rețea de fibră optică dezvoltată, cu o preocupare constantă în oferirea de conținut, dar și atent mereu la posibile achiziții de operatori mai mici, RCS&RDS este liderul pieței serviciilor la punct fix, fiind pe primul loc la furnizarea de servicii de Internet oferind viteze de 1Gb/s și de recepție a programelor TV. Și poate și la venituri.

Urmează Telekom cu o rețea națională echipată preponderent cu cablu simetric din cupru în bucla locală, însă cu planul de a introduce fibră optică (2 milioane locuințe conectate la finele anului 2016). Telekom este primul în oferirea de servicii de telefonie fixă a cărui cerere este în continuă scădere, având însă probleme în oferirea de acces Internet, probabil din cauza rețelei care încă nu oferă peste tot viteze mari. Telekom pare a avea o problemă cu rețeaua și cu serviciile oferite - rețea preponderent cu cablu simetric din cupru în bucla locală bun pentru telefonie, care are probleme în a oferi vitezele mari de transmisie cerute de Internet.

În fine, UPC Romania, cu o rețea de mare viteză conectând peste 2,6 milone locuințe, a avut în ultimii ani o evoluție constant pozitivă înregistrând creșteri la telefonie fixă, Interent și Tv. Lipsa unui conținut propriu (așa cum oferă RCS&RDS sau Telekom) poate explica scăderea cotei de piață recepție programe TV de la 20,2% în 2010 la 17,5% în anul 2015 pe o piață în creștere. Oferirea și de servici la punct mobil (printr-un operator de rețea mobilă virtuală sau printr-un parteneriat cu un mare operator) i-ar permite un ritm mai mare de dezvoltare.

Telefonia fixă este un serviciu a cărui utilizare este în scădere, din cauza substituției fix-mobil. Accesul la Internet și recepția programelor Tv sunt servicii în creștere cu o mențiune pentru ultimul, România având o penetrare (94% din locuințe) dar și o utilizare (peste 4 ore pe zi) mare comparativ cu țări UE. Se pare că românilor le place să stea mai mult la televizor decât pe Internet!

În atenția echipei proiectului ”România competitivă”

”România competitivă” este, în primul rând, o ”Românie inteligentă”!

Ziarele au publicat săptămâna trecută o știre despre o nouă consultare, a şasea, în cadrul proiectului de ţară „România competitivă”, pe capitolul „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii”. Neavând acces la cei care se ocupă de proiectul ”România competitivă” supun atenției echipei acestui proiect un alt proiect de țară ”România inteligentă” parte a proiectului de țară ”România competitivă”.

Alba Iulia 2018 - oraș inteligent, începutul unui proiect de țară ”România inteligentă”

în 18 mai 2016, în cadrul primei sesiuni a Zilei Comunicațiilor 2016, domnul ministru Marius Bostan anunța începerea preparativelor pentru primul proiect pilot de oraș inteligent - ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent”, care urma a fi lansat în septembrie 2016 și finalizat în anul 2018, când se vor aniversa 100 de ani de la mare unire. Un oraș inteligent utilizează comunicatiile electronice si tehnologia informatiei pentru administrarea mai eficientă a serviciilor publice, pentru o societate mai ecologică, mai eficientă, mai prietenoasa cu cetățeanul și cu mediul de afaceri.

Între timp a fost anunțată data lansării proiectului: 20-21 septembrie 2016, la Alba Iulia în cadrul unei conferințe de lansare oficială a proiectului, dar și plecarea domnului ministru Marius Bostan.

Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018, oraș inteligent” dă speranțe industriei - operatorilor de telecomunicații, furnizorilor de echipamente și aplicații, care deja au experimentat diferite soluții sau chiar mici proiecte pilot, dar mai ales dă societății, românilor speranța unei societăți mai bune, mai eficiente, mai ecologice.

Rostul acestui proiect pilot este de a stabili ce aplicații sau facilități să fie incluse, alegerea depinzând de cazul particular al orașului Alba Iulia, de ofertele industriei, dar și de costurile de implementare - partea tehnică. Zonele de interes ar putea fi grupate în inovare digitală, asistență socială, mobilitate urbană, energie, educație, sustenabilitate. Proiectul pilot ar mai trebui să releve și un ”plan de afaceri”, adică reguli, proceduri, parteneriate, care să stea la baza acestui demers - partea economică.

”România inteligentă”- un proiect de țară, parte a proiectului ”România competitivă”

Proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” trebuie să continuie, chiar dacă cel care l-a anunțat nu mai este ministru.  Un proiect pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” reușit va fi începutul unui proiect de țară - ”România inteligentă”, prin care s-ar putea replica rețeta rezultată (tehnic, economic) în urma experimentului Alba Iulia și care ar duce, pe termen lung, la transformarea modului de viață în orașele și localitățile din România. România inteligentă este, în primul rând o Românie conectată, care permite diverse aplicații (trafic, iluminat, parcare, control aer, apă, etc.) astfel încât societatea devine mai eficientă, mai ecologică, iar relaționarea mai facilă, mai prietenoasă.

Sunt dificil de estimat costurile proiectului național ”România Inteligentă”, proiectul pilot ”Alba Iulia 2018 - oraș inteligent” urmând a da un indiciu și mai ales un ”model de afacere”. În afară de finanțarea din fonduri UE, alte surse pentru finanțarea proiectului ar trebui căutate la telecomunicații și la bugetul de stat. Telecomunicațiile au fost considerate până acum o sursă de venituri pe care guvernele au folosit-o conform intereselor conjuncturale alimentând adesea găurile negre ale economiei. Amintesc de banii obținuți din vânzarea unui pachet de 54,01% din acțiunile RomTelecom, de rezultatul licitației de frecvențe din anul 2012, etc., în total cu mult peste un miliard de euro, fonduri care nu au fost folosite în cel mai bun interes național - conectarea întregii Românii la rețele de mare viteză și mai ales la creșterea adopției internetului, care ar fi dus la dezvoltarea economiilor locale și deci și la creșterea economiei naționale (creșterea utilizării internetului cu 10% duce la creșterea PIBului cu 1,5%!). Pentru viitor, ”banii” din telecomunicații - vânzarea de active ale statului (RomTelekom, SN Radiocomunicații, etc.), vânzarea de licențe de frecvențe, tarife, taxe, etc. ar trebui să alimenteze un ”fond al telecomunicațiilor” care să ajute la realizarea proiectului național ”România Inteligentă”. Deasemenea, bugetul de stat ar trebui să prevadă fonduri pentru finanțarea proiectului de țară ”România inteligentă”, investiții în viitorul economic al țării. ”Telecomunicațiile” ar trebui considerate motor de dezvoltare economică a țării și nu sursă de venituri.

România viitorului nu poate fi ”competitivă” dacă nu este și ”inteligentă”!

1 august 2016